Top 5 modele de afaceri pentru francize. Care iti ofera cele mai multe avantaje si care e cel mai bun pentru tipul tau de franciza?

Francizele sunt un tip de afaceri care suna bine la inceput si par foarte usor de gestionat. Devii francizat, discuti cu francizorul, ai un contract, eventual un training, esti ajutat mereu pe parcurs si te dezvolti, ajungi sa ai propria afacere. Asa e usor, in teorie, dar in practica e foarte greu de gestionat si de dezvoltat o franciza si sa mai ai si francizati de care sa te ocupi mereu. Modelul de afaceri pentru franciza iti poate oferi de la inceput un punct de pornire excelent, mai ales ca el va fi baza pentru o franciza de incredere si cu profitabilitate foarte buna pe termen lung.

Modelul de afaceri este prin definitie modul in care o organizatie, companie, in cazul nostru viitoare franciza, creeaza, furnizeaza, capteaza valoarea in contexte economice, sociale sau culturale, de alta natura. Inovarea modelului de afacere e acel proces de construire si modificare a modelului de afaceri, facand parte din strategia de afaceri.

In modelele de afaceri identifici usor si clar scopul afacerii, baza de clienti, produsele, sursele de venit sau obiectivele, modeul de implementare. Prin intermediul lor demonstrezi cum obtii profit cu produsul sau serviciile oferite si baza de clienti pe o anumita nisa. Modelele de afaceri au trei componente principale, vanzari, valoarea creata, operatiuni, valoarea furnizata clientilor si finante, finantarea, valoarea castigata.

Tipurile de modele de afaceri pentru francize vor varia in functie de decizia francizorilor si de modul in care e operata afacerea. Foarte multi francizori si companiile din spatele francizelor nu sunt constiente de ele si nu inteleg aceste modele de afaceri si de aici si esecul in afaceri si profitabilitatea scazuta, problemele cu finantarea.

Sunt patru tipuri de modele de business pentru francizele moderne despre care vorbeste toata lumea: COCO (Company Owned Company Operated), COFO (Company Owned Franchise Operated), FOCO (Franchise Owned Company Operated), FOFO (Franchise Owned Franchise Operated).

Modelul COCO. E un model simplu pentru franciza, in care afacerea e operata si detinuta de un brand. Francizorul finanteaza in totalitate franciza, dezvolta modelul de business, dar nu e capabil sa localizeze un francizat. E un fel de sistem de incercari si esecuri pentru francize. Daca se dovedeste de succes se poate transforma usor in franciza cu acte in regula, iar daca francizatul vrea sa invente despre cum functioneaza afacerea de acest fel poate lucra in cadrul ei o perioada limitata si poate intelege fundamentele afacerii ca sa stie daca i s-ar potrivi sau nu pe viitor.

Ai control total asupra afacerii daca adopti acest model de business pentru franciza ta, intri usor pe piata, rata de dezvoltare, crestere a afacerii e mare, toate deciziile majore sunt in mana francizorului. Pe de alta parte, compania si francizorul investesc timp si resurse in zone din afara functiilor primare ale afacerii respective.

Modelul COFO. Investitia initiala, proprietatea, locatia, alte fonduri de investitii de stabilit pentru afacere vor fi suportate direct de catre francizor. Francizatii insa se vor ocupa de tot ce tine de costuri cu operatiunile, salarii, mentenante, chirie, orice alte cheltuieli din contractul initial. Investitia initiala a francizatului e una minima, impartirea veniturilor si profitului variaza in functie de investitii si de intelegeri. In general, francizorul primeste majoritatea profitului, francizatul are o cota parte din profit, din venituri.

Strategia de afaceri va avea succes daca francizorul vrea ca angajatii sa gestioneze propria lor afacere si e o sansa de aparitie a unui venit mai mare daca francizatul stie sa se descurce bine.

Francizorul poate avea alta piata de desfacere unde vrea, un outlet, acolo unde nu poate gasi francizati. Operatiunile francizei vor fi sub semnul intrebarii daca la un moment dat francizatii renunta.

Modelul FOCO. Francizatii raspund de investitia initiala in proprietate, se ocupa de alte cheltuieli ce apar, ramanand ca franciza si compania din spatele ei sa se ocupe de management si de operatiuni. Vedem un astfel de model de afaceri la toate marile francize care vand mancare, fast-food etc. Exista training pentru francizati din partea francizorilor, operatiunile zilnice sunt manageriate de francizori. Experienta clientilor e mai buna, calitatea brandului si calitatea serviciilor e mereu monitorizata. Deci clientii primesc ce se asteapta de la brand via produse si servicii pentru ca exista o supraveghere stricta in privinta calitatii, uniformitatea brandului e garantata, la fel si coerenta comunicarii. Profitul pentru francizati e redus, investitia initiala poate fi mare, nu e un model pentru cei care vor sa si inchirieze imobiliare ca parte a francizarii.

Modelul FOFO. Francizatii isi asuma responsabilitatea deplina pentru succesul afacerii. Deci ei vor cumpara franciza de la francizor, vor putea sa foloseasca marca, brandul, modelul de business mai departe ca sa se dezvolte. Si tot francizatii se ocupa de orice, operatiuni, marketing, finantari, personal, angajari etc. Francizatul are control total asupra firmei si asupra ROI-ului, profitabilitatea potentiala e mai mare. Pe umerii francizatilor e o presiune mai mare ca sa ajunga repede la succes si la profit, esecul poate sa apara oricand, deci e mult mai greu de gestionat in timp.

Se mai adauga si un alt model de business pentru francize, FICO (Franchise Invested Company Operated), care seamana cu modelul FOCO, doar ca francizatul are control total asupra operatiunile unitatilor din franciza, cele financiare. Franciza sau investitorul nu participa la operatiunile de zi cu zi, investeste in afacere in schimb. Compania are grija de operatiunile afacerii prin controlul total asupra lantului de aprovizionare. Modelul e pentru indivizii care au capital de investit, dar nu au timp si expertiza sa se ocupa de operatiunile francizelor. Se pot uni mai multi francizati investitori pentru a cumpara o franciza ca o intreprindere comerciala cu drepturi depline.

Depinde de francizor si de francizati ce fel de model prefera pentru afacerile tip franciza, uneori se poate incepe cu un model si se poate trece la altul pe masura ce se dezvolta afacerea sau se pot combina doua modele de afaceri pentru a se obtine profit mai mare si a avea o franciza mai puternica.